Postul alimentar, intre beneficiile spirituale și cele terapeutice

Postul reprezintă actul prin care oamenii, în mod voluntar,  se abțin parțial sau total, pe perioade extinse sau bine stabilite de timp, de la mâncare sau băutură, din motive de ordin spiritual, motive ce țin de sănătate sau de statusul ponderal. (1)

De la început, trebuie să facem o distincție clară intre postire, act voluntar si înfometare, un act ce tine de anumite condiții impuse si caracterizata printr-o stare de insuficiență nutrițională cronică ce poate conduce la o degradare progresivă a funcției organelor interne și chiar la moarte.

Postul spiritual

Toate marile religii au, încă din cele mai vechi timpuri, modalități diferite de a postii. În religia creștină, distingem două posturi importante de peste an:

• al Nașterii Domnului (al Crăciunului)  cu o durată de 40 de zile, si 
• al Învierii Domnului, cu o durată de 48 de zile ;

Acestea sunt denumite posturi mari, deoarece se întind pe perioade ce depășesc două  săptămâni, spre deosebire de alte posturi cu durată mai scurtă, aferente perioadelor premergătoare altor sărbători religioase de peste an. În timpul acestora, cele două mari confesiuni creștine, ortodoxă și catolică, au restricții alimentare diferite.

În timp ce la catolici, restricția este asemănătoare unei diete ovo-lacto-vegetariane, la ortodocși, restricția este asemănătoare unei diete de tip vegetarian. În ambele este eliminată carnea de orice fel, singurele surse de proteine fiind cele din ouă, brânzeturi și lapte (de origine animală), dar și cele de origine vegetală – la confesiunea catolică, și din surse exclusiv vegetale (mazăre, linte, fasole, năut, soia, cerealiere, orez, anumite legume, etc) – la confesiunea ortodoxă.

Alte forme de post

• Postul 5:2

Este forma de post de peste an, nelegată de vreo sărbătoare anume, care presupune ca din cele cinci zile ale săptămânii, în afara posturilor importante din an, două să fie restricționate la carne, lactate și brânzeturi (cultul ortodox), si doar la carne (cultul catolic).

• Postul 4 : 3

Este o forma derivată din cel de mai sus, având trei zile de restricție.

• Postul negru

Implica o abstinență alimentară totală, voluntară, pentru o perioadă limitată de timp.

Forme de post nereligios

• Restricția calorica (RC)

Restricția calorica implică o reducere intre 15 și 30% a normei calorice zilnice, păstrând normală alimentația,  din punct de vedere calitativ. Uneori, cei care aleg aceasta cale de a posti, reduc norma calorica cu 25-30%, per ansamblul săptămânii. (2)

• Postul intermitent

Este o varietate a postului clasic 5:2, dar in zilele de postire, are loc o reducere a normei calorice cu 25-30% . Unele variante merg si cu o abstinență totala alimentară, de la răsăritul soarelui și până la apus, imitând, în zilele de post, Ramadanul. (3)

Care sunt marile avantaje ale perioadelor de post?

1. Spiritual

Postul își atinge scopul, acela de pregătire și purificare sufletească  pentru o sărbătoare, daca este însoțit de rugăciune, binefacere  si abstinență nu doar calitativ – alimentară, dar si cantitativ! Calea postului, in orice religie, presupune că prin înfrânarea din post se realizează o disciplinare a trupului ce conduce la o mai bună armonizare pe plan spiritual.[1]

• Sănătate

Toate posturile in care restricțiile alimentare s-au armonizat si cantitativ au avut beneficii in ceea ce privește următoarele afecțiuni:

1. Diabetul zaharat tip 2

De mai bine de un secol este bine cunoscut faptul ca restricția calorica îmbunătățește evoluția  diabetului zaharat de tip 2, iar dacă este în faze incipiente, împreună cu pierderea ponderală, poate să conducă la reversibilitatea acestuia. Acest fapt este dovedit în special în postul intermitent de tip 5:2, în care s-a înregistrat o îmbunătățire semnificativa a markerilor biochimici specifici acestei afecțiuni, mai ales HbA1c. (4)

• Obezitatea

Problemele întâmpinate in acest caz au fost legate de durata unei astfel de cure. În general, au fost bine acceptate si au avut rezultate bune, perioadele scurte, de pana la opt săptămâni. Aceștia au înregistrat regrese bune ponderal, dar la perioade mai lungi, gradul de aderenta a scăzut semnificativ.

• Profilul lipidic

Profilul lipidic a înregistrat îmbunătățiri la marea masa a celor care au fost testați și care urmau astfel de posturi. Îmbunătățirea constă în scăderea valorilor Trigliceridelor serice, a LDL-Colesterol si VLDL-colesterol. (5)

• Rezistența la insulina

Rezistenta la insulina este un semn ce face parte din descrierea  sindromului cardiometabolic, alături de alte constante modificate (lipide serice, Glicemie, etc.). Prin aceste forme de post, s-a remarcat o scădere a rezistentei la insulina, implicit o îmbunătățire a echilibrului metabolic. (6)

Efecte negative ale unor forme de post

• Consumul exagerat de alimente de post poate conduce la creșteri în masa corporală, obținându-se un efect contrar, atât al scopului spiritual , cat și a celui legat de sănătate.
• Postul negru poate conduce la spoliere de vitamine (Vitamina B12, Vitamina D) și minerale (în special Calciul), iar cel cu restricții orare îndelungi, zilnice, poate da hipoglicemii severe, chiar lipotimie.

 Concluzii

1. Postul, se dovedește a avea reale beneficii terapeutice la grupele de afecțiuni amintite (cardiovasculare, obezitate, diabet zaharat tip 2, etc.
2. Pentru a avea parte în mod real de beneficiile terapeutice ale posturilor religioase, trebuie ca să existe o foarte strânsă corelare între calitatea alimentelor care sunt aportate – respectând rigurozitatea fiecărei confesiuni, dar și de cantitatea de alimente care se aduce în consum, altfel, vom avea surpriza unei creșteri nedorite în masă corporală.

Vă dorim să sporiți în bine și în sănătate!

Dr Adrian Danciu

Specialist în Nutriție și Calitatea Vieții

Bibliografie

1. Patterson R.E., Sears D.D. Metabolic Effects of Intermittent Fasting. Annu. Rev. Nutr. 2017;37:371–393. doi: 10.1146/annurev-nutr-071816-064634. [PubMed]
2. Willcox BJ, Willcox DC, Todoriki H, et al. Caloric restriction, the traditional Okinawan diet, and healthy aging: the diet of the world’s longest‐lived people and its potential impact on morbidity and life span. Ann N Y Acad Sci 2007;1114:434‐455.Wiley Online Library
3. Harvie MN, Pegington M, Mattson MP, et al. The effects of intermittent or continuous energy restriction on weight loss and metabolic disease risk markers: a andomized trial in young overweight women. Int J Obes (Lond) 2011;35:714‐727.
4. Corley BT, Carroll RW, Hall RM, Weatherall M, Parry‐Strong A, Krebs JD. Intermittent fasting in Type 2 diabetes mellitus and the risk of hypoglycaemia: a randomized controlled trial. Diabet Med 2018;35:588‐594.
5. Antoni R, Johnston KL, Collins AL, Robertson MD. Intermittent v. continuous energy restriction: differential effects on postprandial glucose and lipid metabolism following matched weight loss in overweight/obese participants. Br J Nutr 2018;119:507‐516.
6. Parvaresh A, Razavi R, Abbasi B, et al. Modified alternate‐day fasting vs. calorie restriction in the treatment of patients with metabolic syndrome: A randomized clinical trial. Complement Ther Med 2019;47:102187.

---